Ocazii poate au fost, dar n-am vrut sa amagesc pe nimeni doar pentru a bifa undeva ca am reusit s-o fac si pe-asta. Am zis ca macar a doua „prima oara” sa nu lipseasca sentimentele…
Ioana ma cam dezgustase la-nceput. Nu pentru ca ar fi aratat nasol sau pentru ca era doar o femeie de serviciu, ci din cauza ca se lungea la vorba cu fiecare barbat ce calca pragul toaletei. Era o tipa de fix 30 de ani, divortata si cu doi copii, deci astepta promisiuni pe care n-avea sa le obtina de la tipii aia insurati, asa ca pusese ochii pe mine. Nu se mai multumea cu acel „buna” pe care i-l aruncam in fața toaletei, asa ca intra dupa mine, prefacandu-se ca are de sters o oglinda sau chiuveta pentru a-mi pune intrebari. Refugiul meu era cabina; pisoarul ar fi garantat ca ea sa-mi vada madularul. :))
Era o dimineata calda de vara si cineva ma striga sa merg mai incet. Era Ioana si o vedeam pentru prima data imbracata in haine de strada. Nu realizasem pana atunci ca e posesoarea unor rotunjimi asa provocatoare chiar si dupa doua nasteri si, la cum era de aranjata, nimeni n-ar fi ghicit ca jobul ei era sa spele toata ziua la WC-uri. Am asteptat-o sa ma ajunga, privind fara cuvinte la sanii ce se valureau in decolteul ei adanc. Desi imi reprosase ca mergeam prea repede, acum ea era cu doi pasi inaintea mea. O facea intentionat ca sa-si fâțâie convexitatea feselor sub ochii mei. Mergeam ca o remorca-n urma ei, in timp ce-mi vorbea despre singuratate pe un ton care ma facea sa ma imaginez remorcat de-a binelea in ea, lovindu-i portbagajul repede si tare.